Transformarea digitală a sistemelor de identificare din America Latină a intrat într-o fază decisivă. În 2025, regiunea se află într-un moment de tranziție între documentele de identitate fizice tradiționale și noile soluții de identitate digitală, impulsionate de tehnologii precum portofelele mobile și credențialele verificabile. Deși progresele sunt notabile, peisajul rămâne heterogen, cu diferențe semnificative între țări în ceea ce privește reglementarea, adoptarea și maturitatea tehnologică.
Un cadru de reglementare în evoluție
La nivel global, Regulamentul eIDAS 2.0 al Uniunii Europene a marcat un punct de reper în definirea standardelor pentru identitatea digitală, stabilind cadrul pentru Portofelul European de Identitate Digitală (“EUDI Wallet”). Acest model, bazat pe credențiale verificabile și pe controlul cetățeanului asupra datelor, servește drept referință pentru multe țări din lume, în special țări din America Latină, care doresc să își digitalizeze sistemele de identificare în mod sigur.
În America Latină, cadrul normativ este încă în curs de dezvoltare. Unele țări au avansat în digitalizarea documentelor de identitate, în timp ce altele se află în faze preliminare de explorare sau proiectare instituțională. Lipsa unei reglementări regionale armonizate îngreunează crearea de ecosisteme digitale transfrontaliere, deși se observă eforturi de convergență inspirate din modelul european.
Columbia a fost pionieră prin lansarea aplicației “Cédula Digital” cu valabilitate legală, care permite identificarea fizică a cetățenilor pentru călătorii interne.
Chile dispune atât de aplicația “Cédula Digital”, care oferă o reprezentare digitală a cărții de identitate fizice, cât și de “Clave Única”, o aplicație mobilă legată de cartea de identitate care facilitează accesul online la servicii publice și unele private. Mexicul a început să implementeze sistemul biometric CURP ca identitate digitală națională, care va fi integrat în platforma de autentificare a statului, „Llave MX”.
În Argentina, există aplicația “Mi Argentina”, care permite identificarea fizică, dar și păstrarea permisului de conducere, a certificatului de vaccinare și a altor documente.
Brazilia a lansat proiectul “Identidade Digital Gov.br”, care urmărește unificarea documentelor într-o aplicație mobilă, cu integrare progresivă în servicii publice și bancare.
Peru, pionier în emiterea de documente de identitate cu cip, face pași importanți în dezvoltarea platformelor guvernamentale integrate, a căror utilizare în procedurile digitale începe să se consolideze prin intermediul aplicației mobile „ID Perú”.
Costa Rica și Uruguay au avansat în implementarea platformelor de autentificare digitală (precum sistemul de identitate digitală al Tribunalului Suprem de Alegeri din Costa Rica sau sistemul de identitate electronică din Uruguay), deși nu au lansat încă portofele de identitate complete. Panama, Paraguay și Bolivia au început procese de livrare a aplicațiilor mobile pentru a avea o versiune digitală a documentului fizic.
Ecuador a lansat recent cartea de identitate digitală legată de servicii publice, care va permite deținerea unei reprezentări digitale a documentului fizic.
În El Salvador există platforma de Identitate Digitală gestionată de Registrul persoanelor, care efectuează un KYC pentru crearea contului cetățenilor.
Pe de altă parte, în Guatemala, Nicaragua și Republica Dominicană nu există încă o identitate digitală disponibilă pentru populație, deși în cazul Republicii Dominicane se lucrează la o inițiativă în acest sens.
În Honduras se implementează un portofel digital în colaborare cu Registrul Național al Persoanelor. Deocamdată nu se știe dacă acesta respectă standarde internaționale sau este o soluție locală.
La nivel regional, se observă și unele inițiative pentru crearea unui consens în acest domeniu, cum ar fi proiectul de identitate digitală al Rețelei Interamericane de Guvernare Digitală (Red GEALC), care urmărește, prin cooperare, stabilirea unor baze pentru dezvoltarea sistemelor de identificare digitală transfrontaliere între țările membre, permițând cetățenilor accesul la servicii digitale din alte țări cu aceeași valabilitate ca în țara lor.
În toate aceste țări, dezbaterea asupra identității digitale câștigă relevanță, iar voința politică de a avansa spre modele mai sigure, interoperabile și centrate pe cetățean este în creștere. În majoritatea cazurilor, însă, vorbim încă despre reprezentări digitale ale documentului fizic, cu un drum lung de parcurs pentru atingerea unui ecosistem real de identitate digitală, precum cel vizat în Uniunea Europeană prin Regulamentul eIDAS 2.0.
Adoptarea de către cetățeni: între așteptări și realitate
Percepția cetățenilor asupra noilor forme de identitate digitală este împărțită. Ne vom concentra pe țările cu soluții deja disponibile pentru cetățeni.
În Columbia, de exemplu, cartea de identitate digitală a fost adoptată de peste un milion de persoane, dar utilizarea activă rămâne limitată. Integrarea cu serviciile publice și private este în dezvoltare, iar deși există provocări, eforturile instituționale stabilesc bazele pentru o adopție mai largă.
În Chile, noua carte de identitate electronică a fost bine primită, dar funcționalitatea digitală este încă în faza de implementare. Cu toate acestea, “Clave Única” este larg răspândit și utilizat de cetățeni.
În Mexic, proiectele pilot pentru credențiale digitale au stârnit interes, în special în universități și spitale, dar adoptarea la scară largă depinde de consolidarea unei infrastructuri naționale interoperabile și a noii platforme biometrice.
În Argentina, DNI-ul electronic este bine cunoscut, dar utilizarea sa ca și credențial digital pe mobil nu este încă răspândită. Multe proceduri continuă să necesite documentul fizic, deși există o tendință crescândă de integrare a DNI-ului electronic ca metodă de autentificare în serviciile digitale.
În Brazilia, aplicația “Gov.br” a câștigat popularitate, cu milioane de utilizatori înregistrați, dar identitatea digitală nu înlocuiește încă complet documentul fizic în procedurile față în față.
Peru distribuie documente de identitate cu cip de ani de zile, dar activarea digitală și utilizarea în serviciile publice pentru cetățeni rămâne limitată. În Costa Rica, sistemul de autentificare digitală al TSE a fost adoptat de instituții financiare și unele servicii publice, dar nu există încă un portofel cetățenesc interoperabil. Uruguay a realizat progrese semnificative în autentificarea digitală, cu sistemul său de identitate electronică, dar integrarea cu credențialele mobile este încă în dezvoltare.
În Ecuador, planurile de digitalizare sunt în curs de desfășurare, dar adoptarea de către cetățeni va depinde de implementarea tehnică și integrarea cu serviciile publice și private.
În general, se poate trage concluzia că cheia progresului constă în crearea unei valori tangibile pentru cetățean: ca identitatea digitală să fie nu doar mai sigură, ci și mai utilă și accesibilă în viața de zi cu zi. Acest lucru implică colaborarea guvernelor și companiilor pentru a asigura că credențialele digitale sunt acceptate în tranzacții reale, de la deschiderea unui cont bancar până la validarea identității în servicii de sănătate sau transport.
Perspective pentru 2025 și ulterior
Identitatea digitală în America Latină progresează, dar se confruntă încă cu provocări structurale. Consolidarea sa va depinde de colaborarea nu doar între guverne, ci și de implicarea companiilor de tehnologie și a organizațiilor internaționale, precum și de crearea de cadre normative care să asigure interoperabilitate, securitate și încredere.
În acest context, soluțiile care combină conformitatea reglementară, ușurința integrării și experiența utilizatorului vor avea un avantaj competitiv. Regiunea urmărește îndeaproape implementarea EUDI Wallet în Europa, iar multe dintre inițiativele sale se aliniază acestui model. Dacă se va reuși adaptarea cu succes la particularitățile locale, America Latină ar putea deveni un reper global în identitatea digitală incluzivă, sigură și centrată pe cetățean.
În Europa, implementarea EUDI Wallet — Portofelul European de Identitate Digitală — marchează o schimbare semnificativă în modul în care cetățenii își gestionează credențialele personale. Impulsionat de Regulamentul eIDAS 2.0, acest model stabilește principii clare de suveranitate a utilizatorului, interoperabilitate între țări și standardizare tehnică, permițând fiecărui cetățean să se identifice, să semneze documente și să acceseze servicii publice și private cu siguranță completă de pe dispozitivul mobil. Uniunea Europeană a definit un cadru comun care include cerințe de certificare, formate de credențiale verificabile și mecanisme de autentificare robuste, asigurând încredere juridică și tehnică pe întreg teritoriul comunitar.
Această abordare europeană poate servi drept referință pentru alte regiuni, inclusiv America Latină, Africa și Asia, care doresc să își modernizeze sistemele de identitate fără a începe de la zero. Standardizarea favorizează interoperabilitatea transfrontalieră, reduce costurile de implementare și permite furnizorilor tehnologici să opereze pe o bază comună, deschizând posibilități pentru facilitarea comerțului, mobilitatea persoanelor și a capitalurilor, printre altele. În plus, prin concentrarea pe controlul cetățeanului asupra datelor, modelul european promovează protecția datelor personale ale cetățenilor sub o identitate digitală etică, incluzivă și respectuoasă față de intimitate. Dacă țările latino-americane reușesc să adapteze aceste principii la contextul local, vor putea accelera adoptarea de soluții sigure și eficiente, stimulând încrederea digitală și transformarea serviciilor publice. Mai mult, faptul că Europa și America Latină împărtășesc o tradiție juridică comună bazată pe dreptul latin — centrat pe codificare, protecția drepturilor fundamentale și primatul interesului public — reprezintă un avantaj suplimentar pentru adoptarea cadrelor precum EUDI Wallet, facilitând alinierea normativă și culturală în jurul principiilor de suveranitate a cetățeanului, protecția datelor personale și interoperabilitate instituțională.
Este important de subliniat că, până acum, aceste inițiative în America Latină s-au concentrat aproape exclusiv pe domeniul guvernamental, lăsând sectorul privat pe plan secundar. Spre deosebire de abordarea Uniunii Europene, unde există ghiduri clare pentru participarea activă a companiilor private în identitatea digitală, în America Latină nu au fost încă definite cadre de reglementare sau stimulente concrete pentru promovarea adoptării și adaptării acestor sisteme în bănci, asigurători, comerț electronic sau alte servicii. Aceasta limitează adevăratul potențial al identității digitale ca instrument de transformare transversală, deoarece, în lipsa politicilor care să promoveze interoperabilitatea și încrederea și în sectorul privat, credențialele digitale vor rămâne soluții izolate, fără un impact semnificativ asupra economiei digitale regionale. Pentru ca identitatea digitală să devină un motor de inovație și competitivitate, va fi esențial să se avanseze către reglementări și modele colaborative care să includă companiile în ecosistem, permițând astfel cetățenilor să profite pe deplin de beneficiile unei identități digitale universale, sigure și acceptate în toate aspectele vieții lor cotidiene.